Comisia Europeană a adoptat în data de 22 noiembrie a.c., raportul privind dezvoltarea proteinelor vegetale în Uniunea Europeană.
Acesta analizează situația ofertei și a cererii de proteine din plante (cum ar fi rapița, semințele de floarea soarelui sau lămâi) în UE și explorează modalitățile prin care să-și dezvolte în continuare producția într-un mod economic și ecologic.
Comisarul pentru agricultură și dezvoltare rurală, Phil Hogan, a declarat: „Proteina vegetală este o componentă esențială a sectorului nostru agroalimentar european, care produce alimente și băuturi la cele mai înalte standarde din lume. Cu toate acestea, datorită diversității factorilor pieței și climatului, producția de plante proteaginoase nu este suficientă pentru a acoperi cererea în creștere În acest sens, doresc să recunosc și interesul puternic al Parlamentului European de a sprijini în continuare producția de proteine în Europa. Acest raport va servi drept un punct de referință important pentru o dezbaterea cu privire la modul în care să se definească o cale durabilă care să nu poată fi făcută numai de Comisia Europeană și care să necesite o contribuție activă a tuturor părților interesate”.
Raportul prezintă un număr de instrumente politice existente și noi propuneri de politici care pot contribui la realizarea potențialului economic și de mediu al plantelor proteice din UE.
Acestea includ:
- Sprijinirea fermierilor care cultivă proteine vegetale prin viitoarea PAC, prin includerea lor în planurile strategice naționale ale PAC (să stimuleze investițiile și cooperarea de-a lungul lanțului alimentar; sprijinul pentru venitul cuplat);
- Stimularea competitivității prin cercetare și inovare din programele de cercetare ale UE și ale statelor membre și dublarea bugetului programului Horizon Europa pentru perioada 2021-2027;
- Îmbunătățirea analizei pieței și a transparenței prin instrumente mai bune de monitorizare;
- Promovarea beneficiilor proteinei vegetale pentru nutriție, sănătate, climă și mediu, cu sprijinul programului de promovare al Comisiei, în valoare de aproape 200 de milioane de euro în 2019;
- Creșterea partajării cunoștințelor/celor mai bune practici în gestionarea lanțului de aprovizionare și a practicilor agronomice durabile, de exemplu printr-o platformă online.