Combaterea Tanymecus dilaticollis – o problemă la nivel european

În localitatea Mihail Kogălniceanu din județul Ialomița, în prezența a circa 100 de participanți, Asociația Producătorilor de Porumb din România – APPR, cu sprijinul Asociației Industriei de Protecția Plantelor din România – AIPROM, a organizat o dezbatere cu privire la problematica combaterii dăunătorului Tanymecus dilaticollis în contextul interzicerii utilizării neonicotineidelor în spațiul comunitar.

Din partea autorităților au fost prezenți Maricel Dima, subsecretar de stat Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Paulina Gabor din partea Agenției Naționale Fitosanitare.

În deschiderea manifestării, Alina Crețu, directorul executiv al APPR, a făcut o scurtă prezentare a activității, subliniind importanța studiilor pe care asociația le-a realizat în ultimii ani cu privire la incidența atacului dăunătorului în România. Faptul că a fost interzisă folosirea neonicotinoidelor la toate culturile este, potrivit reprezentanților APPR, o problemă economică majoră în toată Europa.

“Fermierul comunitar nu are nevoie de așa ceva și va fi o măsură catastrofală. Nu mai este numai problema noastră cu Tanymecus, este problema tuturor. Dacă este un impact economic major, acum când vorbim de exemplu de relațiile comerciale dificile ale Uniunii Europene cu Statele Unite, nu este momentul să pui acest tip de interzicere la producătorul agricol din Europa. România este un caz fericit, în sensul că poziția națională a României este în aceeași direcție cu producătorii. Dar în Franța și în alte state producătorii sunt pentru OMG, sunt pentru glifosat, pentru neonicotinoide, dar statul are o poziție diferită”, a subliniat Alina Crețu.

Dumitru Manole, fermier cunoscut din sudul Dobrogei, le-a vorbit invitaților despre biologia și incidența atacului de rățișoară în diferite locații din sud-estul țării și a realizat un istoric al substanțelor de combatere a dăunătorului.

În prezent, Tanymecus dilaticollis afectează puternic culturile de porumb”, a spus Dumitru Manole. „În trecut, fiind un dăunător care trăieşte în sol mai mult de trei sferturi din viaţă (stadiile de ou, larvă, pupă, adulţi hibernanţi), oamenii nu îl observau decât atunci când atacul adulţilor la tinerele plăntuţe era ridicat, deci când cultura dispărea şi fermierii trebuiau să reînsămânţeze porumbul. În anii cu primăveri secetoase şi călduroase, condiţii favorabile înmulțirii insectei, atacurile erau aşa de ridicate încât porumbul era semănat de 2-3 ori în decurs de o lună. Combaterea chimică a presupus la început aplicarea produselor cloroderivate. Metoda de combatere nu era eficace, iar pentru mediul înconjurător avea efecte catastrofale. Apoi s-a trecut la tehnologia tratamentului seminţelor, cu produse pe bază de carbofuran. Acest tratament al seminţelor a dus la o reuşită din prima a culturii de porumb, s-a produs un adevărat „boom” economic şi agronomic, iar această nouă tehnologie de protecţie a porumbului a dus la creşterea rentabilităţii culturii în zonele de sud şi de sud-est ale țării, acolo unde Tanymecus are cele mai favorabile condiţii de dezvoltare, formând populaţii numeroase. Tratamentul seminţelor proteja plantele de porumb şi de atacul altor dăunători problemă, cum ar fi viermii sârmă.”

Pe lângă combaterea chimică, s-au efectuat recomandări privind rotaţia porumbului ca măsură eficace de prevenire a atacului. Odată cu generalizarea tratamentului seminţelor, densitatea dăunătorului a scăzut sub pragul economic de dăunare (PED). În anul 2007 s-a încheiat o eră în protecţia plantelor, odată cu interzicerea folosirii carbofuranului, din cauza toxicităţii ridicate faţă de mediul înconjurător şi pentru oameni. Astfel că, pentru tratamentul seminţelor de porumb şi floarea-soarelui au rămas disponibile doar insecticidele neonicotinoide.

Problemele pentru cultivatorii de porumb au apărut în anul 2013, odată cu directiva CE nr. 485/2013, prin care se restricţionează folosirea neonicotinoidelor, pe motiv că ar fi responsabile pentru declanşarea sindromului depopulării coloniilor de albine. Odată cu această directivă, au început controversele între agriculturi şi apicultori, deşi studiile ştiinţifice internaţionale privind rolul insecticidelor (şi a neonicotinoidelor în special) nu au ajuns la un numitor comun. Odată cu această directivă UE, nu a rămas nici un insecticid omologat pentru tratamentul seminţelor de porumb împotriva răţişoarei. Prin urmare, în ultimii cinci ani, România a notificat Comisia Europeană pentru obţinerea autorizării temporare privind tratamentul seminţelor cu neonicotinoide.

Domnul Sorin Alexandru Staicu, reprezentantul compaiei SBM, a prezentat caracteristicile produsului Belem/Picador 0,8 MG, un insecticid considerat a fi o alternativă la neonicotinoide.

“Produsul Belem/Picador 0,8 MG a fost validat după 3 ani de cercetare în loturi experimentale, fiind omologat în noiembrie 2017, ceea ce ne-a permis să efectuăm în 2018 loturi demonstrative în ferme de producţie. S-a demonstrat că granulele şi substanţa activă din compoziția produsului asigură o perioadă lungă de protecţie. Pentru protecţia față de atacul de rățișoară se vor dezvolta tratamentele preventive, care se vor face prin aplicarea pe suprafaţa culturii înainte şi în curs de răsărire. Produsul Belem/Picador se aplică prin două treceri, una odată cu semănatul, iar a doua când cultura este în curs de răsărire. Prima aplicare este de 12 kg/ha la semănat. A doua aplicare este tot de 12 kg/ha, la 7 zile de la semănat, pe rândul de cultură, pe o lăţime de 15 cm de-a lungul rândului semănat. În total se aplică 24 kg/ha în două treceri”, a subliniat reputatul specialist.

În intervenția susținută, președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice, Valeriu Tabără, a subliniat importanța deosebită a cercetării științifice în contextul stabilirii cu precizie a posibilului efect toxic al utilizării neonicotinoidelor asupra populațiilor de albine. Fostul ministru al Agriculturii a declarant: “Fără un studiu științific comparat de hrănire a unor albine cu polen de la plante tratate cu produse pe baza de neonicotinoide și altele hrănite cu polen de la plante netratate, nu se pot lua asemenea decizii cu impact economic major. Când s-a hotărât interzicerea neonicotinoidelor, Comisia Europeană a avut la bază studii științifice serioase? Eu consider că nu! Susțin că, de cele mai multe ori, deciziile adoptate, decizii care acum influențează negativ cultivatorii de porumb și fermierii în general, țin mai degrabă de sfera politică decât de cea științifică.“

La finalul manifestării, participanții au fost invitați de organizatori să viziteze câmpurile demonstrative din cadrul Centrului de testare APPR.