Aproape 60 de milioane de persoane sunt angajate în activități de pescuit și acvacultură. Schimbările climatice reprezintă un risc pentru mijloacele lor de trai.
O nouă analiză, lansată în data de 10 iulie a.c., de Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite (FAO) și peste 100 de oameni de știință care au colaborat, arată că, până în 2050, schimbările climatice vor modifica productivitatea multor pescării marine și de apă dulce ale planetei, afectând mijloacele de existență ale milioanelor de oameni săraci din lume.
În timp ce potențialul productiv al pescuitului în zonele economice exclusive – acele zone de mare de 200 de mile pe teritoriul oceanului adiacent pe care fiecare națiune de coastă are drepturi speciale de exploatare – ar putea scădea în medie cu mai puțin de 12%, asta acoperă fluctuațiile potențialului de producție la nivel regional, sugerează modelele.
Sistemele de apă interioară importante, dar adesea trecute cu vederea, care includ cinci dintre cele mai puțin dezvoltate țări din lume printre primii 10 producători de pește și care furnizează anual 11,6 milioane de tone de alimente pentru consumul uman, vor fi afectate, de asemenea.
Aceste efecte sunt legate de schimbările în temperatura apei și de nivelurile de pH, schimbările în modelele de circulație oceanică, creșterea nivelului mării și modificarea precipitațiilor și a modelelor de furtună care determină schimbarea distribuției și a productivității speciilor.
Raportul oferă estimări privind modul în care se va schimba climatul, utilizarea apei și stresul populației în 149 de țări și analizează evoluția râurilor Yangtze, Ganges și Mekong din Asia; bazinul râului Congo și sistemul marilor lacuri din Africa; în Europa, lacurile interioare din Finlanda; și în America de Sud, bazinele râurilor La Plata și Amazon.
În cazul acvaculturii de apă dulce se estimează că Vietnamul, Bangladesh, PDR Lao și China sunt țările cele mai vulnerabile, în timp ce pentru acvacultura marină, Norvegia și Chile, din cauza amplorii sistemelor lor de piscicultură marină și dependenței lor de doar câteva specii, sunt cele mai vulnerabile.