Magneziul (Mg) joacă un rol esenţial în creşterea şi dezvoltarea plantelor, cu toate că, aprovizionarea plantelor cu magneziu este de cele mai multe ori trecută cu vederea.
Aprovizionarea corectă a plantelor cu magneziu se vede cel mai bine în procesul de fotosinteză, dar şi în formarea rădăcinilor. Multe procese fiziologice şi biochimice sunt afectate de carenţa de magneziu, ducând la o creştere redusă şi la producţii mai mici şi slabe calitativ. De cele mai multe, carenţa de magneziu apare în special pe solurile cu un conţinut scăzut de materie organică sau solurile foarte uşoare. Precipitaţiile cantitative pot induce carenţa, deoarece se spală magneziul din solurile nisipoase sau acide. Dacă solurile sunt foarte bogate în potasiu, plantele pot absorbi acest element în locul magneziului, facilitând carenţa. Unul dintre simptomele clasice de carenţă de magneziu este reprezentată de îngălbenirea frunzelor în zonele dintre nervuri. Mai mult, pe frunze pot aparea pete roşiatice sau maronii. În cazurile în care sesizaţi carenţa extremă, şi nu se completează necesarul de magneziu al plantelor, acestea se vor usca. Carenţa se manifestă mai întâi pe frunzele mai bătrâne, apoi, dacă plantele nu sunt aprovizionate, continuă şi pe frunzele tinere.
De aceea se ecomandă, în special pentru fermierii care au terenuri uşoare, nisipoase sau cu un conţinut scăzut de materie organică să verifice gradul de aprovizionare cu magneziu şi să acorde mai multă atenţie fertilizarii cu magneziu, deoarece pagubele produse de lipsa acestui element sunt foarte mari. Pentru o utilizare raţională şi echilibrată a îngrăşămintelor chimice aplicate, ALCEDO se recomandă fermierilor să-şi facă periodic o cartare agrochimică.