Fermierii și pescarii din Cambodgia depind de modelele sezoniere previzibile ale râului Mekong, dar noile baraje pentru hidroelectricitate modifică hidrologia râului. Aceste schimbări au potențialul de a amenința migrația păsărilor, mijloacele de subzistență și securitatea alimentară regională.
O lucrare nouă de la Universitatea din Illinois și de la Universitatea de Stat din Iowa solicită o abordare participativă pentru gestionarea bazinului râului Mekong, care angajează rezidenții locali care au cunoștințe profunde despre râu. Aceste cunoștințe locale, combinate cu constatările tehnice și științifice, sunt importante pentru dezvoltarea unor strategii eficiente de adaptare la fluxurile și utilizările fluctuante ale fluviului.
„Din cauza anilor de războaie civile care au distrus infrastructura și au împiedicat modernizarea, puțin peste jumătate din populația cambodgiană are acces la energie electrică.” Hidroenergia este un element critic pentru modernizarea necesară.Totuși utilizarea apei pentru a produce energie prezintă schimbări dificile pentru pescari si fermieri”, explica Kenneth Olson, profesor emerit în Departamentul de Resurse Naturale și Științe ale Mediului la U of I și co-autor al articolului.
Oamenii de știință din ecologia râului și ecologiștii sunt preocupați de modul în care aceste diguri vor afecta fluxurile istorice previzibile din aval și modelele de inundații sezoniere la care păsările, peștii și comunitățile de plante s-au adaptat în timp.
În mod specific, migrația peștilor reprezintă o preocupare enormă.
„Cambodgia este dependentă de pești pentru proteine de înaltă calitate și siguranță alimentară”, spune Olson.