Cel puțin jumătate dintre femeile active în domeniul agricol se simt discriminate. O pregătire tehnică, accesul la surse de finanțare, educația și sensibilizarea publicului sunt pași care ar putea contribui la stoparea acestui fenomen, potrivit rezultatelor unui studiu recent.
Aproape 90% dintre femeile care lucrează în ferme agricole pe plan mondial afirmă că se simt mândre de ceea ce fac. Dar câte dintre aceste femei afirmă și că se simt fericite, ascultate sau observate sau că li se oferă aceleași oportunități precum bărbaților de pe aceleași funcții? Cel mult jumătate dintre ele.
Discriminarea de gen este în continuare resimțită puternic în domeniul agricol, indiferent că vorbim despre țările bogate sau despre cele sărace, despre continentele americane sau despre Europa, Asia-Pacific sau Africa. Discriminarea este resimțită de aproape 78% dintre femeile intervievate în India, și – ceva mai puțin, dar vorbim totuși de o cifră importantă – de 52% dintre femeile din SUA.
În timp ce aproape două treimi dintre femeile care lucrează în ferme agricole spun că nivelul de discriminare s-a diminuat în ultima decadă, ceva mai mult de o treime spun că acesta a rămas neschimbat sau că situația chiar s-a înrăutățit. Mulți sunt de părere că se va ajunge și în momentul în care bărbații și femeile vor beneficia de un tratament egal în domeniul agricol – dar asta nu se va întâmpla mai devreme de zece ani și acest lucru nu va fi posibil fără eforturi pentru educarea, pregătirea și asigurarea accesului la surse de finanțare pentru femei. Aproape 10% dintre femei s-au arătat mai pesimiste, afirmând că ele nu cred că acest lucru se va întâmpla vreodată.
Acestea sunt rezultatele generale ale unui studiu comandat de Corteva Agriscience, divizia de Agricultură a DowDuPont, studiu realizat în intervalul august-septembrie 2018. Scopul acestui studiu a fost acela de a înțelege mai bine viețile și preocupările din ziua de azi ale femeilor din domeniul agricol și de a pune o bază de unde să putem măsura progresul viitor.
Studiul a presupus intervievarea a 4.000 de femei care lucrează în domeniul agricol din 17 țări, cu venituri ridicate, medii și mici, inclusiv SUA, India, Brazilia, China, Germania, Franța, Australia, Nigeria și Kenya. Două treimi dintre aceste femei lucrează în ferme diverse, de la ferme mici de subzistență până la afaceri ample, ocupând fie rol de proprietari, administratori sau simpli muncitori. Vârsta medie a respondenților a fost de 34 de ani. Jumătate dintre ele au copii care locuiesc cu acestea, iar 38% au finalizat studii universitare.
Drepturile și oportunitățile asigurate femeilor din agricultură sunt foarte importante pentru economia globală. De ce? Pentru că, potrivit Băncii Mondiale, femeile reprezintă acum aproape jumătate din numărul total de fermieri din lume, după ce, în ultimele decenii, acestea și-au extins treptat nivelul de implicare în agricultură. Pe măsură ce tot mai mulți bărbați aleg să se mute la oraș pentru a-și găsi o slujbă, numărul de gospodării conduse de femei este în creștere.
„În calitate de îngrijitori primari ai familiilor și comunităților, femeile oferă hrană și nutriție”, a declarat Banca Mondială în martie 2017 (https://www.worldbank.org/en/news/feature/2017/03/07/women-in-agriculture-the-agents-of-change-for-the-food-system). „Ele sunt legătura umană dintre fermă și masă”.
Însă, în timp ce femeile își intensifică rolul deținut în îngrijirea gospodăriilor și în susținerea economiilor, ele se confruntă cu obstacole semnificative în ceea ce privește munca agricolă. Orice neajunsuri pe care le întâmpină acestea, se vor răsfrânge asupra familiilor, comunităților și societăților care depind de ele.
Cel puțin jumătate dintre femeile chestionate în cele 17 țări au afirmat că au observat un tip de discriminare de gen. Discriminarea poate include negarea egalității de șanse, dreptul limitat de luare a deciziilor financiare, oportunități mai scăzute de educație și provocări legate de menținerea unui echilibru între munca agricolă și îngrijirea familiei.
Aproape 40% dintre femei au declarat că au câștigat salarii mai mici decât bărbații, iar 36% afirmă că au acces mai limitat la finanțare. Mai mult de jumătate au declarat că o educație și pregătire mai bună în acest sens ar contribui la înlăturarea inegalității de gen, în special în cazul femeilor din Brazilia, Nigeria, Kenya, Mexic și Africa de Sud.
Desigur, răspunsurile lor au variat în funcție de regiuni și țări. În general, cu cât sunt mai mari veniturile femeilor, cu atât au perceput mai puțin discriminarea.
În S.U.A., raportul indică un nivel mai redus al discriminării, dar au fost identificate mai multe preocupări de ordin financiar. Femeile din Brazilia s-au arătat deosebit de mândre să lucreze în domeniul agriculturii, dar au menționat că egalitatea acestora cu bărbații a scăzut și că este puțin probabil ca situația să se îmbunătățească în deceniile următoare. În India, a existat un contrast puternic între atitudinea pozitivă a femeilor față de munca agricolă, nivelul de inegalitate raportat, care a fost și cel mai ridicat consemnat de acest studiu, și obstacolele financiare întâlnite.
În Europa, 68% dintre fermierii femei consideră că discriminarea pe criterii de gen este o problemă pentru industria agricolă, deși tendința este una pozitivă și că în prezent există un nivel mai redus de discriminare decât acum 10 ani. 67% dintre femeile agricultor din Europa participante la studiu consideră că domeniul cheie care ar putea ajuta la eliminarea obstacolelor din calea egalității de șanse este creșterea gradului de conștientizare a publicului față de discriminarea din domeniul agricol.
Rezultatele sondajului au evidențiat o nevoie puternică de a pregăti mai bine fermierii de sex feminin în utilizarea noilor tehnologii. Deși respondenții au menționat, în mod copleșitor, că au suficient acces la tehnologie, acestea au simțit că nu au beneficiat de o pregătire adecvată pentru a o folosi în întregime. Acest decalaj între acces și formare este cel mai pronunțat în cele două Americi.
Studiul a arătat că femeile au nevoie și de un acces mai bun la surse de finanțare. Răspunsurile cu privire la accesul la surse de finanțare au fost similare în întreaga lume – 36% dintre femeile intervievate au declarat că au acces mai dificil la surse de finanțare comparativ cu bărbații. Femeile care au declarat că au un acces mai bun sunt în general cele cu un nivel de educație mai ridicat, mai în vârstă sau cu o experiență mai vastă. Pentru a elimina obstacolul financiar, instituțiile financiare clasice și cele specializate pe finanțarea micilor întreprinzători, dar și alți actori ar trebui să se asigure că finanțarea și creditele lor sunt oferite în mod egal bărbaților și femeilor și că oferă educație clienților pe piețele de credit.
Îmbunătățirea educației academice (spre deosebire de cea axată exclusiv pe sesiuni de pregătire punctuale) este un alt mod de a spori egalitatea de gen în agricultură, în special în America Latină, Africa și Asia. Aceasta înseamnă că școlile din mediul rural și universitățile care oferă programe de educație agricolă au nevoie de mai mult sprijin, fie sub formă de bani, voluntari sau alte elemente.
În cele din urmă, toți trebuie să contribuim la creșterea gradului de conștientizare a problemelor care vizează importanța femeilor care lucrează în agricultură – și să le sărbătorim succesul.
Banca Mondială a declarat că femeile pot fi „agenți cheie ai schimbării” în efortul global de a atinge obiectivul de dezvoltare durabilă al Organizației Națiunilor Unite – de a pune capăt foamei și malnutriției până în 2030.
„Cu un acces mai bun la informații, instruire și tehnologie, femeile pot contribui la modificarea producției și consumului de alimente, astfel încât terenurile și resursele să fie utilizate în mod durabil”, a declarau reprezentanții Băncii Mondiale în 2017.
Femeile din întreaga lume sunt deosebit de mândre de contribuția lor în agricultură. Dar încă se confruntă cu obstacole grele în ceea ce privește tratamentul egal cu fermierii de sex masculin – așa cum a fost menționat în studiul Corteva Agriscience.
Acum este timpul să ne îndreptăm atenția asupra acestor obstacole, prin continuarea cercetărilor, a acțiunilor directe și a parteneriatelor cu guvernele, ONG-urile și alte părți interesate. În acest fel, ne putem asigura că femeile beneficiază de acces la finanțare, tehnologie, educație și toate celelalte instrumente de care au nevoie pentru a-și depăși potențialul.
Krysta Harden
Chief Sustainability Officer
Corteva Agriscience™, Divizia de Agricultură a DowDuPont