Viermii sârmă sunt larve ale insectelor Agriotes spp., Selatosomus spp., Athous spp., Pseudathous spp., Melanotus spp. etc. Ca o particularitate, larvele rămân în sol aproape tot ciclul lor biologic. Când temperatura e moderată (21°C), viermii pot fi găsiţi aproape de suprafaţă, dar coboară la adâncime când este foarte cald sau foarte frig. Viermii sârmă sunt omnivori, hrănindu-se cu alte insecte din sol și cu rădăcini de plante. La cartof, dăunarea se manifestă prin multitudinea de galerii din tuberculi, ce conduce la o reducere apreciabilă a calităţii. Galeriile sunt porţi de pătrundere pentru agenţii patogeni care contribuie la putrezirea tuberculilor.
Evaluarea populaţiilor de viermi sârmă din sol se poate face prin sondarea solului sau cu ajutorul capcanelor cu momeli. Avantajul folosirii sondajelor constă în obţinerea materialului biologic de pe o anumită suprafaţă. Se pot face determinări exacte privind densitatea şi structura populaţiilor. Viermii sârmă se întâlnesc, de cele mai multe ori, grupaţi la un loc în câmp. În ultimii ani se utilizează tot mai des capcane cu feromoni pentru adulţii viermilor sârmă.
Controlul chimic al viermilor sârmă este eficient în mică măsură. Metodele culturale sunt cele eficiente. Insecticidele trebuie aplicate în sol la o adâncime de cel puţin 12 cm. Dacă populaţiile de larve au fost eficient combătute, o reinfestare care să atingă pragul economic de dăunare nu apare mai devreme de 7 ani. Pentru combaterea biologică, există oportunitatea folosirii ciupercilor entomopatogene (Metarhizium anisopliae).