Ciupercile genului Taphrina sunt paraziţi specializaţi, care atacă anumite organe ale plantelor, cum ar fi muguri, frunze, fructe, producându-le băşicări, hipertrofii, gale. Producerea acestor modificări se datorează faptului că microorganismele sunt capabile să sintetizeze fitohormoni. Sub acţiunea acestora celulele plantelor îşi măresc ritmul de diviziune, ceea ce duce la schimbarea formei şi creşterea dimensiunii lor. Doi patogeni sunt întâlniți la prun și anume Taphrina pruni și Taphrina institiae.
Taphrina pruni produce boala numită hurlupi. Ciuperca afectează fructele tinere, la scurt timp după fecundare. Acestea capătă o culoare galben-verzuie fiind mult mai mari decât cele sănătoase. Pulpa acestora este hipertrofiată, iar sâmburele este nedezvoltat. Mai târziu, pe fructele atacate apare un strat fin, albicios-cenuşiu, care treptat devine brun-violaceu, datorită apariţiei fructificaţiilor ciupercii. Fructele atacate de această ciupercă au un gust dulce-acrişor, mai plăcut decât cele neatacate, care sunt astringente la acea dată. După aproximativ o lună de la apariţia atacului fructele se zbârcesc, se brunifică şi cad. Ciuperca iernează sub formă de miceliu în muguri şi ramuri şi se răspândeşte prin ascospori. Atacul este favorizat de primăverile reci şi umede. Unele soiuri de prun sunt mai sensibile la atacul acestei ciuperci, cum ar fi: Vinete româneşti, De Bistriţa, Grase româneşti. Se recomandă tăierea ramurilor care poartă fructe atacate şi arderea acestora. În timpul repausului vegetativ se vor executa tratamente cu produse pe bază de cupru 1%.